Echipa redactionala

Redactor sef: Daniela MIRCOS, clasa a X-a „B”

Redactori:

Imagini foto:

Coordonator:

Prof.dr.Mariana CIOBANU

Cuvânt înainte

Revista de biologie ,,Lectia pentru viata'' a Colegiului National ,,I.L.Caragiale'' Bucuresti, coordonata de d-na prof. gr. did. I, dr. Mariana Ciobanu, reprezinta o noua deschidere pentru activitatea elevilor din aceasta scoala la Biologie.

Articolele din aceasta revista scolara se înscriu în tematica actuala din cadrul diverselor stiinte biologice, cum ar fi: biologie vegetala, biologie animala, biologie umana, ecologie, genetica etc., stiinte moderne, deosebit de importante din punct de vedere teoretic si practic.

Aceste articole contin numeroase elemente de sprijin în pregatirea elevilor la Biologie - notiuni de sistematica vegetala, animala, de morfologie, fiziologie, etologie, probleme de biologie umana, de genetica, cât si curiozitati stiintifice. Aceste informatii pot fi folosite în evaluarea / autoevaluarea elevilor la biologie, pentru evidentierea progresului scolar.

În acelasi timp, în revista sunt prezentate rezultate deosebite obtinute la Biologie de catre elevi, cum ar fi: locul I la faza nationala a concursului de educatie pentru sanatate si prim ajutor ,,Sanitarii priceputi'', organizarea unei miocrosere si a unui muzeu scolar, participarea elevilor la simpozioane scolare etc.

Se pot evidentia la elevii autori ai articolelor: capacitatea de documentare, de analiza si sinteza ; creativitatea ; dragostea acestora pentru îngrijirea plantelor, animalelor, pentru frumos, pentru semeni ; respectul pentru înaintasii nostri, savanti, oameni de stiinta din domeniul stiintelor vietii, acestia fiind omagiati în câteva articole.

Prin modul de concepere si realizare, revista de biologie ,,Lectia pentru viata'' reprezinta un produs scolar valoros al stimularii imaginatiei si creativitatii, al efectuarii de corelatii intradisciplinare, interdisciplinare si transdisciplinare.

Revista se constituie ca o sursa de informare biologica utila elevilor din Colegiul National ,,I.L.Caragiale'' Bucuresti si nu numai acestora.

Aparitia acestei reviste de biologie este rodul unei intense si remarcabile activitati scolare si extrascolare a elevilor din aceasta scoala în domeniul stiintelor biologice. Felicitari si noi succese !

mai 2005 Conf. Dr. Anca Ciolac Russu

Facultatea de Biologie

Universitatea din Bucuresti

Microsera scolii noastre.

Simona TIRLA, clasa a X - a „E”

În anul 2004 doamnele profesoare de biologie din scoala noastra, Colegiul National ,,I.L.Caragiale'' Bucuresti, în colaborare cu conducerea scolii au organizat, o microsera scolara cu rol important în instruirea si educarea noastra. Am contribuit si noi, elevii, prin îngrijirea sutelor de plante ornamentale indigene sau exotice din microsera, înmultirea unor specii vegetale decorative, îmbogatirea microserei cu specii floricole interesante si atragatoare, cum ar fi: planta carnivora Dionaea muscipula, Hibiscus rosa sinensis, Kalanchoe blossfeldiana, Primula vulgaris, Ciclamen persicum, Begonia featsii, Saintpaulia ionantha, Rosa centifolia etc. Organizarea acestui spatiu biologic vegetal ne permite efectuarea de observatii asupra formelor, culorilor, alcatuirii, cresterii, dezvoltarii speciilor de plante existente. Plantele prezinta eticheta cu denumirea stiintifica, populara, cu încadrarea sistematica a lor, ajutându – ne în identificarea si clasificarea lor. Si astfel, învatam mult mai bine Biologia. Microsera contribuie si la educarea noastra ecologica si pentru protectia plantelor, estetica. Se constituie si ca un micromediu atractiv, de relaxare, recreere, odihna activa.

Va voi prezenta în rândurile ce urmeaza informatii utile oricarui iubitor de plante, în legatura cu câteva specii floricole pe care le avem în microsera.

Rosa centifolia - Trandafir

Frumosi, dar adesea cu viata scurta, trandafirii pitici constituie, fara îndoiala, plante potrivite de ghiveci. Sunt versiuni la scara mica a trandafirilor de gradina, cu flori care sunt de obicei duble sau semi- duble, disponibili într-o gama larga de culori . Plantele au frunze compuse, atractive. În principiu, plantele pot fi mentinute în floare tot timpul anului, dar ele au nevoie de o iluminare suplimentara, care sa le faca sa înfloreasca iarna.

Se mentin usor umezi, într-o po zitie racoroasa, dar ferita de înghet. Iarna târziu, se tund tulpinile si se aduc plantele la temperaturi usor mai calde, pentru a-si reîncepe cresterea. Î n interior, plantele au nevoie de conditii reci, altfel, tulpinile vor deveni fusiforme, cu frunze pale si flori cu viata scurta. Trebuie sa fim atenti la paduchii de frunze de pe coroanele tinere. Primavara, este necesar sa le tratam cu un insecticid potrivit.

Usor de îngrijit, ciubotica-cucului este printre cele mai populare plante . Frunzele spatulate, de un verde-moderat, formeaza o rozeta compacta, din centrul careia sunt produse din abundenta flori stralucitor colorate, cu tulpini scurte. Florile au cinci petale, dar uneori petalele sunt crestate si lobate, astfel încât par zece. Gama de culori include albastru-purpuriu intens, portocaliu, rosu, galben, roz si alb; se gasesc si plante bicolore.

Conditiile racoroase promoveaza un proces lung de înflorire. Prea multa caldura duce la formarea unor tulpini si frunze fusiforme, rasucite. Plantele pot fi înmultite prin diviziune sau prin seminte semanate primavara sau toamna devreme.

Hibiscus rosa-sinensis

Trandafir de China, hibiscus

Hibiscus are frunze lucioase, de un verde-închis, cu margini serate si produce flori, cu viata scurta, toata vara. Florile în nuante de rosu, trandafiriu, roz, alb s i galben sunt mari si în forma de trompeta, cu filamentele stami nelor reunite, depasind corola. Exista multe varietati în culori exotice, printre care ,,Bangkok", portocaliu-roz pal, cu o pata centrala rosie; JCoenig", galben-luminos; ,,Rio", roz-pal, cu mijlocul mai intens colorat; ,,Rosalie", cu flori roz-trandafirii si marginile frunzelor atractiv serate.

Iarna se tine planta la rece, la aproximativ 13° C, s i se uda mai putin . Se tunde cam doua treimi din tulpini, primavara devreme, pentru a mentine planta compacta.

Îngrijim permanent plantele din microsera noastra scolara, fiind antrenate, pe rând, echipe de elevi, de catre doamnele profesoare de biologie. Contribuim cu mândrie la mentinerea si îmbogatirea acestui spatiu scolar viu deosebit.

Dionaea muscipula (capcana mustei Venus).

Daniela MIRCOS, clasa a X-a „B”

Dintre plantele carnivore cu capcane, reprezentatul cel mai tipic este Dionaea (capcana mustei

Venus), care creste în mlastinile din padurile Americii de Nord si de Sud. Planta se gaseste si în florariile din tara noastra, de unde poate fi procurata.

•  Plante insectivore precum “Capcana mustei Venus” îsi suplimenteaza hrana luata din sol cu insecte.

•  Frunzele sunt asezate într-o rozeta pe tulpini turtite, sunt prinse în centru si par semicirculare; ele sunt marginite de perii ca niste dinti. Frumoase si interesante, frunzele sunt un verde pal, spre rosu în interiorul capcanelor.

•  Când o insecta se aseaza pe suprafata din interior, jumatatile frunzei se închid. Ea este digerata de secretii din glandele din jumatatile frunzei, care se redeschid treptat.

•  Se utilizeaza un conpost pe jumatate muschi de turba (sau substituit al turbei) si jumatate sfagnum.

•  Se mentine planta umeda. Este una din putinele specii care trebuie lasate sa stea într-o farfurie cu apa fiarta si racita tot timpul.

•  Poate fi hranita iarna aruncându-i bucati de carne mici sau insecte pe capcana.

•  Trebuie ferite de soare puternic vara.

•  Îngrijim permanent plantele din microsera noastra scolara, fiind antrenate, pe rând, echipe de elevi, de catre doamnele profesoare de biologie. Contribuim cu mândrie la mentinerea si îmbogatirea acestui spatiu scolar viu deosebit.

Ceasul florilor.

Alexandru STOICHITA, clasa a X – a „I”

Este ora 5 – Florile de mac înfloresc, dezvaluindu – se în toata splendoarea, risipindu – si rosul lor aprins pe plaiurile lumii.

La ora 6 – Papadia îsi deschide florile de aur alaturi de cele care coboara cerul pe pamânt ale cicoarei aruncând peste tot cu galben si albastru.

La ora 7 – Ca un rege peste ape se trezeste, înflorind, ,,stralucitorul” nufar.

Când se face ora 8 – vecinul de balta al bujorilor, calcea calului completeaza coloritul peisajului, dând în vileag si galbenul florilor sale.

La ora 9 – Sopârlita apare albastra, înflorind si ea în peisajul estival al florilor.

Când este ora 10 , se trezeste galben si somnoros macrisul iepurelui, ora 10 fiind ora la care florile, în majoritatea lor sunt înflorite si rasfatându – se în soare, îsi asteapta musafirii, insectele polenizatoare.

Lipseste, dar nu pentru mult timp, caci laurul sau ciumafaia renunta si el la picoteala si intra înflorind în jocul de culoare si lumina al zilei.

La ora 18 – Florile se pregatesc de culcare !

Când se face ora 19 – Speriata de cât a dormit, opaita îsi aprinde festila, orientându–si fluturii crepusculari catre corolele sale.

La ora 20 – Soarele trece pe celalalt tarâm, dar nocturna si originala Silene nutans, în timp ce toate celelalte flori îsi închid corolele, ea

înfloreste pentru ca si seara sa fie colorata. Cu toata fragilitatea lor, florile sunt prafuite, traumatizate si obligate sa înfrunte în fiecare an, între 12 si 15 miliarde de tone de pulberi si gaze nocive, pe care omenirea le arunca în atmosfera, ca urmare a activitatii industriale si de transport, asa ca, sa nu ne mire, ca într – o buna zi plantele nu vor mai da, înflorind, ora exacta.

Pasarile, raspânditori activi ai plantelor.

Daniela Georgiana GUTUI, clasa a X – a „E”

De la aparitia primilor ghiocei si pâna la caderea fulgilor de zapada, padurea este o expozitie compusa din cele mai felurite bijuterii, reprezentate de fructele unor plante erbacee, arbusti si arbori. Acestea atrag cu partea carnoasa a fructului si culoarea vie a învelisului lor, înaripatele granivore, care se ascund pe timpul verii în verdeata padurii. Pentru pasarile ce îsi petrec iarna în padurile noastre, margelusele rosii, galbene, portocalii, negru – violacee, care se zaresc de departe pe fundalul alb al omatului, reprezinta unica provizie.

Pasarile, momite de aceasta hrana delicioasa, ciugulesc fructele mai mari sau le înghit cu totul pe cele mici. Oare semintele nu sunt în primejdie de a fi strivite în râsnita pipotei pasarilor ? La prima vedere asa s – ar parea. Dar, planta a luat masuri de protectie. Astfel, semintele sunt îmbracate în scoarte lemnoase care nu pot fi transformate în pipota pasarilor, asa ca sunt eliminate întregi, odata cu resturile hranei, dupa ce au fost transformate la mari distante.

Dintre plantele ornitochore (folosite de pasari la raspândirea semintelor), cea mai vestita este vâscul.

La popoarele antice, si în special la cele celtice, vâscul este considerat o planta sacra. Pentru mintile întunecate de mistere, prezenta acestei tufe vesnic verzi, era luata ca un semn al zeilor, iar pasarea care îi dadea târcoale, un mesager al cerului.

Cert este faptul ca vâscul prezinta un interes stiintific major. Viata lui de semiparazit reprezinta obiectul unor cercetari stiintifice, iar complexa relatie parazit – gazda înca nu e complet lamurita.

Vâscul înfloreste toamna târziu si da roade în mijlocul iernii, când hrana pasarelelor este rara si saraca. Fructele sale sunt niste ,,margele'' alb – galbui, care se aseamana cu niste perle aranjate câte trei la locul de intersectie al frunzelor.

Acestea sunt raspândite de mierle si sturzi negri, care le consuma cu predilectie. Daca boabele vâscului ar fi avut aceeasi structura ca si celelalte specii, neamul acestui interesant semiparazit ar fi disparut de mult. Semintele împrastiate pe sol, odata cu resturile hranei, nu ar fi putut încolti, stiut fiind faptul ca vâscul nu poate trai daca nu gaseste o ramura – gazda de care sa se prinda.

Darwin, în ,,Originea speciilor'', relatase, de altfel, un caz similar. De pe un picior de potârniche cu picioarele rosii el a desprins resturi de pamânt pe care le – a pastrat trei ani, apoi le – a udat, punându – le sub un clopot de sticla. Din acest pamânt au germinat 82 de seminte, din specii diferite de plante.

Coltul biologic animal – amenajare în cadrul laboratorului de biologie.

Adelina MIHALA, clasa a XI – a „H”

Rolul amenajarii unui colt biologic animal în laboratorul de biologie al liceului nostru este de a face observatii asupra comportamentului animalelor, de a învata cum se îngrijesc si nu în ultimul rând, de a face mai placuta atmosfera la orele de biologie prin stimularea interesului elevilor si responsabilizarea acestora fata de mediul înconjurator.

Coltul biologic animal al liceului nostru are în componenta sa: un acvariu cu pesti – gupi, carasi aurii, zebre, xifo, un acvaterariu cu broaste de lac, doua acvaterarii cu broaste testoase, o colivie cu 3 perusi, 3 terari cu 3 hamsteri si un terariu cu un porcusor de Guineea.

Pestii, animale din supraclasa Pisces, au habitatul bine delimitat într – un acvariu spatios, unde se afla cochilii de melci, scoici, pietre si alge, fiind dotat cu aparat de ventilatie si filtrare a apei. Culorile exotice: rosu, portocaliu, verde, albastru, galben se combina armonios cu negru sau cu nuante de argintiu. Hrana lor este asemanatoare cu cea a broastelor testoase, adica tot crustacee. Dintre crustacee, sunt folosite în hranirea pestilor, dafnii uscate.

Broastele testoase fac parte din clasa Reptilia. Cele din laboratorul nostru sunt gazduite în doua acvaterarii, în care sunt asezate ordonat pietre si valve de scoici de diferite dimensiuni si cochilii de melci. Ele sunt hranite cu crustacee mici, cu complexe proteice vitaminizate. Prezenta lor ne da posibilitatea de a studia viata reptilelor cheloniene acvatice.

Perusii (Melopsittarus modulatus) fac parte din clasa Aves si se caracterizeaza prin coloritul exotic, prin gingasie, vioiciune, disponibilitate de comunicare, putând prezenta peste 20 de varietati de culoare. Cei din laboratorul nostru sunt bleu –ciel, albastru si verde – auriu.

Modul de viata al lor este interesant: dimineata începe cu triluri încântatoare, continuând cu toaleta atenta si sistematica. Micul dejun, cu grija pregatit de doamna profesoara împreuna cu câtiva elevi, este compus din boabe de mei si morcov. La prânz primesc felii de mar, iar seara înca o portie buna de mei. Apa, zilnic schimbata, se afla în vase agatate de grilajul coliviei pentru a nu se varsa. Faptul ca sunt în colectivitate a dus la reducerea sistemului de divertisment la un simplu mecanism format din bare de lemn paralele. Colivia este din sârma zincata, paralelipipedica, cu o dubla podea, una din ele având rol de sertar pentru evacuarea reziduurilor. Elevii petrec clipe placute în compania lor, încercând sa – i învete sa imite diverse sunete.

Hamsterii fac parte din clasa Mammalia. Avem în laborator la coltul biologic animal , atât femele, cât si masculi. În acest an doua femele au fatat, ajungând la maturitate 4 pui, ce au fost ,,înfiati'' de unii colegi si profesori. Hamsterii impresioneaza prin dinamism si varietatea de culori. Astfel, combinatiile sunt surprinzatoare: maron închis cu bej si alb, complet negru sau alb etc. Cei din laboratorul nostru sunt albi si maro – roscat.

Formula de viata cuprinde un program activ care se desfasoara începând cu o ,,alergare la rotita'', o vizita la casuta, pentru ca sunt foarte buni atleti si trebuie sa se întretina. O preocupare deosebita o constituie hrana. Alimentatia cuprinde: morcov, mere, varza si biscuiti.

Conditiile de viata presupun schimbarea rumegusului, asigurarea hranei si a spatiului pentru miscare. Igiena este o preocupare constanta, realizata sub atenta supraveghere a doamnei profesoare. Astfel, noi avem posibilitatea de a studia modul de viata al acestor vietati.

Porcul de Guineea face parte tot din clasa Mammalia, ca si hamsterii, înfatisarea sa fiind placuta prin combinatia de culori pamântii. Cel din laboratorul nostru are în apropierea gâtului o pata circulara alba. Îl hranim cu salata verde, morcov, pastârnac, patrunjel, mar etc. Regimul sau de viata este simplu, constând din miscare, fara a fi tot atât de dinamic ca si hamsterul, dar fiind de talie mai mare decât acesta. Spatiul sau de viata este adecvat si confortabil.

Coltul biologic animal este o poarta spre lumea exterioara cu care oamenii interfereaza prin natura preocuparilor cotidiene tot mai rar. Viata trepidanta a oraselor gaseste astfel un repaus în retragerea spre acest mic spatiu – oaza de liniste si apropiere între regnuri, asa încât mediul înconjurator sa gaseasca printre noi continuatori constiinciosi ai actiunilor de protejare si perpetuare a sa.

Broaste testoase acvatice crescute în laboratorul nostru.

Daniela MIRCOS, clasa a X-a „B”

Daca vrem sa crestem o broasca testoasa acvatica, este bine sa ne adresam, pentru achizitionarea ei, unui magazin specializat, de obicei, de acvaristica, unde, în mod obisnuit, exista si astfel de specii. Tot de aici ne vom procura si adaposturile necesare.

Este esential, înca de la cumparare, sa stim cum sa alegem si sa deosebim o broasca testoasa sanatoasa de una bolnava. Ea trebuie sa fie vioaie, relativ sperioasa, neîncrezatoare fata de cei din jur; când este luata în mâna, dupa o scurta faza de retractie în carapace, trebuie sa faca miscari de pedalare vioaie cu membrele, în gol.

Daca mai avem acasa si alte broaste testoase, si ne-am propus sa mai cumparam una, noua achizitie va fi supusa, pe o perioada de doua saptamâni, unei carantine preventive, perioada în care este urmarita îndeaproape, ca nu cumva sa fie bolnava; de-abia dupa aceea va fi introdusa în mijlocul celorlalte.

Unde le putem "caza"?

Broastele testoase acvatice se pot întretine în acvarii sau acvaterarii, în functie de specie si perioada lor de viata. Nivelul apei din bazin nu trebuie sa depaseasca înaltimea barbiei broscutei când "face baie". Suprafata rezervata bazinului trebuie sa fie proportional mai mare.

Dimensiunile sunt stabilite în functie de locul disponibil si de numarul de broaste testoase care vor fi întretinute. Acvaterariul este constituit dintr-un acvariu care are, de regula, fundul tapetat cu nisip nu prea fin, fara cuart si amestecat cu 10-15% pamânt. Se amenajeaza zone expuse la caldura, spatiu cu vegetatie si pietre pentru racorire.

Foarte important de retinut: sa nu asezam broasca testoasa pe spate, deoarece risca sa se sufoce!

Ce si cât manânca broastele testoase acvatice ?

Trebuie întocmita o ratie alimentara cât mai variata, astfel încât sa se garanteze un echilibru alimentar adecvat si, pe lânga elementele esentiale, reprezentate de proteine, glucide si lipide, sa contina si vitamine si saruri minerale.

Broastele testoase de apa dulce adulte pot fi hranite la intervale de 2 - 3 zile, pe când cele tinere au nevoie de hrana la intervale mici (1 - 2 mese pe zi).

Cantitatea de hrana ce se distribuie depinde de greutatea testoasei, de apetitul propriu si de activitatea pe care o are. Pe durata unei zile, cantitatea de hrana ce se administreaza nu va depasi 5% din greutatea animalului. Ea e reprezentata, în special, de crustacee mici.

Papagalii

Mirela Elena SOLBA, clasa a XII – a „L”

Dintre toate grupele de animale ce traiesc pe planeta noastra, putine altele au fost remarcate si cunoscute la fel de bine ca acest interesant grup, al aripatelor cu pene, care cuprinde pasarile.

Ordinul PSITTACIFORMES (cu aproape 340 specii) cuprinde pasarile atât de bine cunoscute, în general, sub denumirea de papagali. Sunt de cele mai variate forme si mai ales marimi si culori, adesea foarte vii si variat îmbinate. Aceste pasari agatatoare (au câte doua degete îndreptate înainte si doua înapoi), arboricole, cu rare exceptii, sunt raspândite în toate zonele tropicale si subtropicale ale continentelor, în Noua Zeelanda si alte insule ale Oceanului Pacific, mai ales.

Majoritatea sunt specii sociabile, traind în grupuri (cu exceptia perioadei de reproducere a unora), stolurile lor remarcându-se si prin galagia stridenta pe care o fac. Au ciocuri puternice, curbate, pentru a putea desface unele fructe, în scopul de a consuma miezul. Hrana lor este alcatuita, pe lânga diferite fructe ( mere ), din seminte, legume, salata, mei, muguri, ciuperci, nectar, iar unele specii consuma si diferite insecte.

În laboratorul scolii crestem perusi carora le asiguram apa, hrana în fiecare zi.

Cuiburile sunt amplasate în cele mai diferite locuri, scorburi, gauri, etc., de obicei în arbori mai mari. Unele specii australiene cuibaresc pe sol. Numarul de oua variaza dupa specie, de la 1 la 12, albe, clocite de ambele pasari sau uneori numai de femela. Puii firavi la început, de tip nidicol, ramân în cuib, fiind îngrijiti, obisnuit, de ambii parinti, uneori de femela în primele zile.

Sunt un numar mare de specii, pe toate continentele si insulele; dintre ele, unele, ca de exemplu micii papagali australieni, perusii tinuti si în apartamentele noastre, cu diferite varietati de culoare; marii papagali motati, specia alba (Cacatua galerita), cea neagra (Probosciger atterimus) din Australia, apoi, papagalul terestru(Pezoporus formosus) din sudul Australiei. Deosebit de interesanta este specia cu viata mai ales nocturna, numita kakapao sau papagal-bufnita, din Noua Zeelanda, specie noua si protejata. Cei mai mari sunt papagalii sud-americani din genul Ara (Ara macao, Ara araruna, Ara militaris) mai ales din Brazilia, unii cu culori de la albastru închis, pâna la galben si rosu intens cu nuante de verde si albastru.

În laboratorul nostru sunt crescuti papagali perusi în colivii. Le sunt asigurate hrana - seminte de mei, fructe, frunze de salata,apa, curatenia spatiului de viata etc.

Si acest mare si interesant grup de pasari are origine veche, dupa resturile lor fosile, datând din perioada oligocena (cam 40 de milioane de ani în urma).

Îngrijirea câinelui de companie

Monica NEACSU, clasa a X – a „E”

Oamenii sunt mari iubitori de animale, în special de câini, deoarece acestia sunt prietenosi si afectuosi. Daca animalul este iubit si îngrijit cum trebuie si este fericit, atunci acesta, în cazul nostru catelul, îsi iubeste stapânul si îi este loial acestuia. Oamenii adopta animale din diferite motive: dragoste fata de acestea, singuratate, lipsa unei ocupatii sau dorinta copiilor de a avea un animal.

In mod normal, cel mai bine este ca, atunci când adopti un câine, acesta sa fie tânar, pentru a se putea integra cât mai usor în noul mediu si sa poata respecta regulile care îi sunt impuse de catre stapân.

Alegerea la întâmplare a unui pui dintr-un cuib poate avea urmari neplacute dupa ce acesta ajunge adult, fapt constatat de mai multi posesori de câini, care, neavând informatiile necesare evaluarii, si-au ales puiul care le-a iesit primul în cale conform principiului “dragoste la prima vedere”.

Adoptia -este un act generos dar, ca atunci când îl cumparam, acest act nu trebuie facut în mod usuratic. Nu trebuie sa uitam ca luam un câine pentru a avea grija de el si ca trebuie sa facem totul pentru ca viata lui sa fie cât mai lunga si cât mai fericita posibil. Odata ajunsi acasa, câinelui nu trebuie sa i se permita orice; noile reguli trebuie sa-i fie insuflate înca din primele clipe.

Desi aceasta etapa este foarte importanta, eu nu am putut-o parcurge, deoarece câinele familiei mele a fost primit cadou. Atunci când l-am primit în caminul nostru , câinele avea numai 11 saptamâni si o greutate de aproape 3 kg. Numele lui este Zulu si este un câine foarte agitat, trasatura specifica rasei(Cocker Spaniel). Acum el a crescut, are 5 luni si s-a îngrasat, are 12 kg. El are blana neagra si are o mica pata alba pe gat. Zulu este foarte simpatic, citeste omul repede, spre exemplu daca vede ca esti suparat încearca sa se joace cu tine, sperând ca te face sa uiti.

Zulu-5 luni

În continuare sunt prezentate etapele prin care trebuie sa treaca un câine pentru a beneficia de o buna îngrijire:

Hranirea câinelui trebuie sa fie echilibrata , si bineînteles sa corespunda nevoilor acestuia. Nu hranim la fel un yorkshire si un ciobanesc german.

Ce trebuie facut: alimentatia câinelui trebuie sa fie monotona. Într-adevar, tubul digestiv al câinelui este dintre cele mai primitive dar acesta se adapteaza greu variatiilor. Adaptati calitatea alimentatiei la

nevoile fiziologice: alaptare ,crestere, activitate intensa, obezitate; alimentele industriale sunt de mare ajutor.

Ce nu trebuie facut: sa amestecam alimentele preparate de noi cu cele industriale: nu vom mai realiza ce anume îi dam si riscul aparitiei unui dezechilibru alimentar va fi mare.

Sa-i dam lapte, cereale deoarece vor aparea diareea si gazele intestinale.

Somnul -câinele are nevoie de 8 ore de somn pe zi. O buna calitate a somnului este esentiala pentru echilibrul si sanatatea animalului.

Ce trebuie facut : sa respectam somnul câinelui, indispensabil pentru maturizarea sistemului sau nervos; sa rezervam un loc izolat pentru câine ca sa poata dormi în liniste.

Ce nu trebuie facut: sa nu lasam câinele sa doarma ziua, în speranta ca o va face noaptea. Riscam sa declansam tulburari ale comportamentului de tip anxios, hiperactiv sau hipersensibil.

Baia -foarte multor câini le place apa, dar daca câinele nostru detesta apa, îl luam usor si ne folosim întreaga putere de convingere, caci un lucru murdar este un cuib de microbi.

Ce trebuie sa facem: bai frecvente. Trebuie respectate urmatoarele reguli: folosirea unui sampon prescris de medicul veterinar, clatirea cu multa apa a câinelui, uscarea foarte bine facuta si interzicerea iesirilor afara timp de 5 ore dupa efectuarea baii.

Ce nu trebuie facut : spalarea câinelui cu un sampon pentru copii: el nu este “blând” decât pentru pielea umana, dar este foarte agresiv cu cea a câinelui, al carui PH nu are nimic în comun cu cel al omului.

Perierea - pieptanatul câinelui este indispensabil, mai ales pentru câinii cu parul lung, dar acest lucru îi priveste pe toti, caci frumusetea blanii înseamna sanatatea câinelui.

Ce trebuie facut : pieptanam câinele zilnic, daca se poate. Întotdeauna sa începem în raspar (în sensul contrar cresterii firelor de par) ca sa facem sa cada cât mai multe fire de par moarte sau murdaria dintre firele de par.

Ce nu trebuie facut : sa ne îngrijoram din cauza volumului de par pe care îl culegem. Pieptenul nu smulge parul, el extrage ceea ce este desprins.

Plimbarea este indispensabila pentru igiena si sanatatea câinelui.

Ce trebuie facut : sa punem o lesa suficient de scurta pentru a permite schimburi verbale si emotionale cu câinele. Sa o începem calm, sa acordam un timp jocului, dupa care sa revenim în linistea caminului.

Ce nu trebuie facut : sa o scurtam, sa o consideram ca o corvoada sau, daca avem putin timp, sa împrumutam “traseul scurt”.

Joaca . Tuturor câinilor le place sa se joace, dar este adevarat ca aceasta este principala ocupatie a câinelui tânar.

Ce trebuie facut : sa controlam mereu joaca, stapânind intensitatea si încercând sa o orientam spre forme de învatare. Catelusul trebuie “sa câstige” mereu în jocurile sale, insuccesul nu îl învata nimic, în tot cazul mai putin decât succesul.

Ce nu trebuie facut : sa ridicam tonul sau sa nu controlam orientarea jocului. În special, inhibam muscatura printr-o replica taioasa pentru ca animalul sa nu repete ce a facut.

Vizita la veterinar este necesara pentru câine, deoarece asa se rezolva problemele legate de sanatatea acestuia. Medicul veterinar îi face vaccinurile, îi administreaza produse deparazitare, îi taie ghearele si face alte lucruri care nu pot fi efectuate decât de catre un specialist.

Exista un proverb: “Câinele este cel mai bun prieten al omului”. Chiar daca nu vorbeste, câinele este un bun ascultator . El simte când stapânul sau este trist si îl consoleaza. Legatura care se creeaza între câine si stapân este unica si nu poate fi înlocuita de nimic altceva. Câinele este loial stapânului si este într-adevar un bun prieten al acestuia.

Hamsterii – animale prezente în laboratorul nostru

Lucian CRETU, clasa a XI – a „B”

În sistematica zoologica, hamsterul auriu, sirian - Mesocricetus auratus - se încadreaza, ca si cobaiul si neamurile lui, în ordinul rozatoarelor. Alaturi de ei, din familia Cricetidae mai fac parte o serie de alte specii, printre care mai cunoscute sunt: Cricetus cricetus (hamsterul comun) si Cricetus barbensis griseus (hamsterul chinezesc).

Ce face hamsterul în captivitate?

Când este prins si luat în mâna sau deranjat de la locul lui, dupa care este lasat din nou în culcus, hamsterul îsi va petrece o parte din timp facându-si toaleta.

Când este deranjat rau, se manifesta foarte agresiv, uneori, începe sa tipe pâna ajunge la adevarate "crize" de furie. Hamsterul se obisnuieste repede cu stapânul sau, la care tipa uneori, dar nu îl ataca daca acesta se poarta bine cu el. Manifestarile agresive pot aparea însa fie între doi masculi, fie între doua femele.

Atentie, doarme ziua si este activ noaptea, asa ca nu-l deranjati !

De îndata ce începe sezonul rece temperatura corporala a hamsterului scade sub valorile normale de 36,8-37 ° C, apropiindu-se de cea a mediului ambiant, hibernarea lui fiind o stare de letargie hipotermica normala, în libertate.

Unde "locuieste" hamsterul?

Cumparati sau confectionati-i o cusca înalta, pe doua-trei niveluri, cu mai multe compartimente ce comunica între ele prin niste punti mici de legatura. Pentru ca au un miros puternic, specific, pentru ca le miroase urina, le trebuie un nisip fin, absorbant, special pentru ei sau talaj.

Ce manânca?

Hamsterul este un animal foarte lacom. Ratia zilnica va cuprinde 15-16 g boabe de cereale (grâu, ovaz), 10-20 g de pâine înmuiata în lapte, 15-20 g morcovi taiati felii subtire, 20-30 g salata verde, lucerna, varza, fructe proaspete, ovaz încoltit, cartofi. Este hranit de doua ori pe zi, la orele 8 dimineata, si dupa amiaza, la orele 16.

Cum se reproduce?

Femela se maturizeaza între a cincea si a saptea saptamâna de viata. Monta nu se recomanda totusi înainte de trei luni. Gestatia dureaza 15-17 zile, iar numarul puilor la o fatare este de 4 - 10. Puii nu au par pe corp, ochii sunt închisi. Începând de a doua zi pielea se pigmenteaza putin câte putin. Dupa cinci zile începe sa le creasca parul pe cap, pentru ca în a opta zi blana sa-i acopere în întregime.

Cam în a zecea zi femela mama începe sa aduca graunte pentru puii din cuib, iar acestia le consuma cu pofta. Uneori, puii ies din cuib chiar dupa ce au împlinit zece zile. La 16 zile vad normal. Întarcarea are loc la 24-25 zile.

Porcusorii de Guineea

Costin MIHNEA, clasa a XI – a „G”

Dragii nostri purcelusi…

Cine sunt ei?

Indiferent cum le-am spune, cobaii sunt animale vertebrate, mamifere, rozatoare, din familia Cavidae , reprezentati de cinci genuri, dintre care numai doua sunt terestre, Cavia si Kerodon, porcii de Guineea facând parte din primul gen.

În functie de lungimea si dispozitia parului pe corp s-au departajat trei rase :

• rasa engleza sau cu parul scurt, uniform ca lungime pe toata suprafata corpului;
• rasa peruviana sau cu parul lung este deosebit de estetica dar, în aceeasi masura, foarte sensibila la umezeala si frig;
• rasa abisiniana are cele mai masive exemplare, având capul mare si rotund, iar parul dispus în rozete sau smocuri ce lasa sa se vada pielea.

În cadrul acestor trei rase exista foarte multe varietati de culoare.

Cum si cu ce îi hranim?

Este un animal erbivor. Se pot utiliza furaje verzi, masa verde, trifoi, papadie, iarba, fân de

trifoi sau lucerna, cartofi fierti, seminte de cereale, morcovi, sfecla, fân de nutret combinat granulat.

În alimentatia puilor laptele matern are o importanta deosebita. Daca mama nu are lapte, li se poate da lapte de oaie sau de capra, fiert împreuna cu nutreturi suculente.

Ratia zilnica se administreaza proaspata si la temperatura camerei. Ei manânca des si putin. Hrana se va administra de 2-3 ori pe zi, la tineret si masculi si de 4-5 ori pe zi la femele. Trebuie sa dispuna în permanenta de apa curata si proaspata.

Cum se împerecheaza, cum cresc?

Instinctul sexual se manifesta la vârsta de 30-45 zile. Femelele pot ,,intra în calduri'' la 68

zile, dar si oricând, între a 33-a zi de viata si cea de a 134-a.

Împerecherea. Durata medie a ciclului estral este de 16 ore. Reflexul de lordoza consta în arcuirea spatelui si expunerea regiunii vulvare, disparând dupa monta. Frecvent este emis un sunet caracteristic, de multe ori imperceptibil pentru urechea umana. Dupa fatare, femela ,,intra imediat în calduri'' si daca este introdusa în cusca masculului, poate fi montata si se instaleaza o noua gestatie. Cam 60-80% din femele au 5 fatari pe an.

Durata gestatiei. Exista o relatie de proportionalitate inversa între numarul de pui fatati si

durata gestatiei.

Îngrijirea si întarcarea puilor. La nastere puii au 60-80g, sunt acoperiti cu par, vad perfect, având ochii deschisi, au dentitie definitiva si receptorii de apreciere a distantei sunt perfect dezvoltati si în functiune. Puii sunt întarcati la 30 de zile.

Culorile

Teodora ROGOZEA, clasa a XI – a „M”

Ochiul poate vedea 7 milioane de culori. Anumite culori pot irita ochii si pot cauza dureri de cap. Alte culori sau combinatii de culori sunt linistitoare. Deci folosirea corecta a culorilor poate mari productivitatea, minimaliza obosirea vizuala si pot relaxa întreg corpul.

Culoarea regilor era purpuriu. Pentru persoanele importante, se desfasoara covoare rosii. În unele culturi se credea ca anumite culori aveau puteri energizante sau vindecatoare. De exemplu, o pictura a lui Jan Van Eyeck (1434) descrie o mireasa în perioada Renascentista, purtând o rochie verde, aratând astfel dorinta si posibilitatea de a purta copii. Omul Verde era zeul fertilitatii în cultura celta. Verdele era o culoare sacra pentru egipteni, reprezentând speranta si bucuria primaverii.

Culorile dau anumite stari camerelor. Culorile reci fac camerele sa para mai mari si aduc un sentiment de calm. Culorile calde fac camerele mari sa fie mai confortabile si mai calduroase.

Verdele duce la vitalitate, si se recomanda vopsirea camerei copiilor în aceasta culoare, dând copiilor un plus de energie în activitatile lor. Este culoarea cea mai odihnitoare pentru ochi, poate ajuta la diminuarea durerii, uneori, poate chiar alina durerea cresterii dintilor la bebelusi; oamenii care lucreaza într-un mediu colorat în verde au mai putine dureri de stomac.

Restaurantele nu vopsesc niciodata bucataria în rosu, deoarece se pare ca aceasta va duce la

o stare de enervare a bucatarului.

Centrul nelinistii din creier este activat de galben. “La copii, aceasta va duce la plânsete, iar la adulti, va duce la enervare” declara Carlton Wagner, directorul Institutului pentru Studierea Culorilor Wagner. Sotii se cearta mai mult cu sotiile în camere galbene; este prima culoare pe care o observa ochiul uman. Este cea mai obositoare culoare pentru ca reflecta mai multa lumina, ducând la stimularea excesiva a ochiului.

Un studiu a aratat ca majoritatea copiilor deseneaza cu galben si maro pentru a-si arata supararea. Alt studiu pe copii cu vârste mai mici de 7 ani a aratat ca majoritatea aleg jucarii de culori pure, nu pastelate.

Albastrul va face o persoana mai atenta la trecerea timpului, si astfel, de exemplu, vor petrece mai putin timp mâncând. Spitalele folosesc albastru si purpuriu în salile de asteptare pentru a ajuta la calmarea pacientilor.

Pentru persoanele care adorm mai greu, se recomanda culori ca roz pal, verde, albastru si rosu pal.

Printr - un studiu, s - a schimbat culoarea mâncarii, dar a aratat ca oamenii nu doreau sa manânce carne gri si salata purpurie. Aceasta a demonstrat ca oamenii vor ca lucrurile sa fie colorate cum ar trebui sa fie.

Evenimentul "Lectia pentru viata"

Ana Maria TRISCARIU, clasa a X – a „I”

1 Decembrie este Ziua Nationala a României, zi în care omagiem eroii neamului. Dar, totodata ne amintim si de cei suferinzi de SIDA, fiind si Ziua Internationala de lupta ANTI – SIDA.

Pentru 1 decembrie 2004, Miscarea Globala Pentru Copii, care are în vedere educatia publica, a initiat un eveniment de amploare internationala, ce a urmarit mobilizarea sociala si provocarea la dezbateri în scopul combaterii discriminarii copiilor infectati cu HIV, eveniment numit "LECTIA PENTRU VIATA". Acest program a constat în organizarea unor întâlniri cu tineri voluntari, profesori, personalitati locale, si a vizat, în mod special, copiii cu vârste cuprinse între

7-18 ani. Adunarile au avut ca scop informarea interactiva a participantilor cu privire la HIV.

La "Lectia pentru viata" au participat si elevi din mai multe clase ale Colegiului National "I.L.Caragiale", printre care si clasa noastra. Evenimentul s-a organizat în cadrul orelor de biologie , în zilele 2 si 3 decembrie 2004 (1 decembrie fiind zi libera), si a fost sustinut de doamna profesoara de biologie Ciobanu Mariana.

În cadrul acestui curs, noi am discutat pe baza întrebarilor precum: "Ce este HIV?", "Ce este SIDA?", "Ce se poate întâmpla când esti infectat cu HIV?", "Ce se poate întâmpla când esti bolnav de SIDA?", "Cum poti sa îti dai seama când cineva este infectat cu HIV?", "Cum te poti proteja de infectia cu HIV?", "Cum te poti infesta cu HIV?", dar discutia a devenit mai delicata atunci când s-a adresat întrebarea "Cum trebuie sa ne comportam cu persoanele infectate cu HIV/ bolnave de SIDA?".

CONCLUZIA elevilor CLASEI NOASTRE a fost aceea ca persoanele infectate cu HIV trebuie ajutate sa se integreze în societate, oferindu - le tot sprijinul si toata prietenia pentru ca aceste persoane sa reuseasca sa depaseasca psihic aceasta problema, pentru a duce o viata cât mai normala. Este necesar sa fim constienti de faptul ca în fata acestui necrutator virus, întreaga omenire este dezarmata. Fiecare dintre noi poate deveni urmatoarea victima a virusului HIV De aceea, trebuie sa cunoastem problema la adevarata ei amploare, trebuie sa fim constienti ca acest virus nu cunoaste granite teritoriale, rasiale, religioase, culturale sau sociale. Chiar daca nu exista înca un antidot al virusului HIV, nu trebuie sa ne dam batuti în lupta cu acesta, întrucât aceasta lupta poate fi câstigata pe plan psihic, ajutându-i pe cei infectati sa nu considere ca HIV le-a rapit o data cu dreptul la sanatate si dreptul la fericire si sa învete sa lupte cu demnitate si curaj pentru acest drept, indispensabil unei vieti normale.

În urma acestei ,,lectii pentru viata'', unii elevi au scris articole cu privire la lupta anti – SIDA, la modalitatile de prevenire a infectarii cu HIV, la atitudinea noastra fata de cei infectati cu acest virus. Doamna diriginta Ciobanu Mariana a predat aceste articole la Organizatia ,,Salvati copiii !'', în vederea alcatuirii unui catalog. Organizatia a colaborat cu ISMB în desfasurarea acestui eveniment initiat la nivel international de Miscarea Globala Pentru Copii.

Învata! Implica – te ! Schimba !

Elevi din Colegiul National ,,I.L.Caragiale'' ce au participat la ,,Lectia pentru viata'', scriind articole pe tema ,,Lupta anti – SIDA'':

Clasa a X-a A : Stefan CHIRA

Ioana DUDA

Mihai DUTA

Irina PETRILA

Clasa a X-a B : Adriana BACANU

Vlad BANCILA

Mihaela BUTOI

Daniela MIRCOS

Catalin GRIGORE

Marian CHIRVASA

Larisa HAPECI

Costina STÂNGA

Dana TOASCA

Alexandrina POLIFRON

Liviu PRODEA

Elena CRISTEA

Gloria MARCULESCU

Miruna GHEORGHIU

Georgiana STAN

Oynur MUSLEDIN

Ana-Maria CHIS

Florin ENE

Clasa a X-a E : Mihaela CIMPOIERU

Daniel DINU

Mihai IONITA

Ovidiu MORAR

Anca POPESCU

Daniel POPESCU

Ruxandra POPOVICI

Denisa RUSAN

Alexandru UDROIU

Ionut VASILE

Clasa a X-a I : Raluca LUPU

Daniela MOREA

Iulia RADUCU

Diana STROE

Ana-Maria TRISCARIU

Andrada VASILE

Clasa a XI -a B : Calin ANDREESCU

Ruxandra PADUREANU

Catalina VARZARU

Clasa a XI -a C : Ileana BOBOICEANU

Florin CALINESCU

Ioana CALOTA

Daniele DUMITRU

Ioana ILIE

Elena MITROI

Madalina PAPAMANCI

Clasa a XI-a F : Alexandra LIUTIEV

Andrei VARTIC

Cosmin VLAD

Clasa a XI-a H : Iulia CONSTANTIN

Adelina MIHALA

Anca MURGOCI

Angelina NICOLAE

Alina PENU

Catalina STEFAN

Andra VASILCOVSCHI

Costin ZAHARIA

Clasa a XI-a I : Alina LUPU

Andrei Nita

Bogdan Cretu

Alexandra Mihai

Marian Toader

Lorena Ghizdavin

Raluca Guran

Ruxandra Pintilescu

Razvan Dejoianu

Clasa a XI-a L : Felicia FRATILA

Luciana IVAN

Monica LUPSA

Cristina PECHEANU

Andreea POPA

Iulia-Denisa SCORNEA

Serban TOMUTA

Dora TUDOR

Elisabeta TURCU

Clasa a XI-a M : Tatiana BALABAN

Alina COMOREANU

Alina DEAC

Maria IONITA

Andrei IVAN

Teodora ROGOZEA

Clasa a XII-a L : Andrei Vlad LUCA

Dreptul la o viata normala pentru copiii bolnavi de SIDA

Elena MITROI, clasa a XI – a „C”

În fiecare zi asistam la drame deosebit de catastrofale, dar în mod special la una mai veche, dar foarte îngrijoratoare : SIDA.

SIDA este cauzata de virusul HIV ce provoaca imunitate deficitara, prin distrugerea sau deteriorarea celulelor sistemului imunitar uman; progresiv distruge si capacitatea corpului de a se lupta cu infectiile si unele tipuri de cancer.

Cei mai mult sunt afectati copiii; numai în anul 2004, 11,8 milioane de tineri [15-24 ani] erau contaminati cu HIV. De asemenea 14 milioane de copii din toata lumea si-au pierdut unul sau ambii parinti, din cauza ca aveau SIDA.

Copiii din Africa sunt cei mai greu încercati de soarta. Acestia sunt foarte vulnerabili la boli, deoarece sunt înconjurati de saracie si mizerie. Ei sunt oameni ca si noi, si au de asemenea dreptul la o viata normala. Au mare nevoie de medicamente, de asistenta sociala si locuinte pentru a putea supravietui. Noi, ceilalti, am putea face donatii pentru ei, constând în bani, jucarii, îmbracaminte si alimente; acestea i-ar bucura nespus si noi am fi mai fericiti ca am facut o fapta buna, dar mai ales vom fi rasplatiti cu un zâmbet si un sincer "multumesc".

Cel mai mult ma supara sa stiu ca exista în lumea asta oameni care îi resping, care se tem ca ar putea sa se îmbolnaveasca. Îmi este greu sa cred ca unii oameni nu stiu ca SIDA nu se ia printr-o singura atingere de mâna s-au printr-un sarut. Gânditi-va atunci cum se simt copiii aceia nevinovati. Respinsi de societate, li se refuza dreptul la o viata normala, la joaca si cel mai important, nu sunt acceptati în scoli. Noi, oamenii, ar trebui sa ne deschidem inimile, sa lasam la o parte prejudecatile si sa-i ajutam.

SIDA nu este o boala, ci o problema de respectare a drepturilor omului. Daca ne-am implica mai mult, am putea organiza opere de caritate, am strânge fonduri si am mai salva o viata; acest lucru este cel mai important.

Aceasta boala pune stapânire pe tot mai multi oameni si ar trebui sa se faca ceva pentru a o opri. Copiii sunt cei mai de pret în viata noastra si cred ca ar trebui sa îi pretuim pentru ca ei sunt viitorul nostru, indiferent daca sunt albi sau negri, bolnavi sau sanatosi. Elibereaza-ti mintea si sufletul, încercând sa-i ajuti pe cei din jurul tau ! Copiii bolnavi de SIDA au nevoie disperata de ajutorul nostru. Trebuie sa le acordam o sansa !

A j u t a c a s a f i i a j u t a t !

SANITARII PRICEPUTI ÎN ACTIUNE

Simona MAXIM, clasa a X – a „I”

Îmi amintesc cum într-o zi de ianuarie 2004, î ntr-una din orele de biologie, doamna diriginta, Ciobanu Mariana, ne-a anuntat ca se va organiza un concurs de educatie pentru sanatate si prim ajutor ,,Sanitarii priceputi'' si ca trebuie sa alcatuiasca un echipaj din cinci elevi, reprezentanti ai liceului nostru la acest concurs. Echipa s-a format din Balasa Adrian Domenico, Lupu Raluca, Maxim Simona, Neagu Adriana si Triscariu Ana Maria, elevi în clasa a IX – a I. Am început în aceeasi luna pregatirea la scoala, mai întâi cu cea teoretica, aceasta fiind suportul celei practice. În luna mai a început colaborarea cu domnisoara doctor Magda Simona, pentru pregatirea practica, la recomandarea doamnei Victoria Grigore, directoarea Crucii Rosii Române, Filiala Sector 1. Pe 28 mai s-a desfasurat faza pe sector, cu un final fericit pentru liceul nostru, noi clasându – ne pe locul I, cu nota 10 la ambele probe – teoretica si practica. Când am aflat ca am luat locul I si ca mergem la faza nationala, am început sa ne dorim titlul de cei mai buni .

Din ziua desfasurarii concursului ,,Sanitarii priceputi'' - faza pe sector si pâna la faza nationala (09.07.2004) a acestuia, am muncit din greu cu totii si am întâmpinat o gramada de probleme, cea mai grava fiind faptul ca a trebuit sa o înlocuim pe Lupu Raluca cu Tanase Matei, deoarece nu putea sa participe în acea perioada la concurs.

Faza nationala a fost organizata în tabara scolara de la Poiana Pinului din judetul Buzau. Am ajuns acolo atât de încrezatori în noi însine, dar, treptat, ni s-a facut teama vazând persoanele cu care trebuia sa concuram : multi dintre ei aveau vârste de peste 18 ani si multe echipaje participau a treia sau a patra oara la aceasta etapa. Eram 47 de echipaje din întreaga tara. Concursul s-a desfasurat în primele trei zile de tabara. În a patra zi, a avut loc festivitatea de premiere, moment în care am aflat ca ne-am clasat pe locul I, cu notele 9,00 la proba teoretica si 8,76 la proba practica. Am simtit cu totii cum ,,ni s-a luat o piatra de pe inima'' si-n locul acesteia a rasarit o floare, „floarea victoriei”. A fost o adevarata victorie pentru cei care si-au pus speranta în noi si ne-au pregatit.

Prin pregatirea pentru acest concurs, am învatat unul dintre lucrurile cele mai importante : sa salvam vieti. Suntem încântati de faptul ca stim sa acordam primul-ajutor corespunzator în situatii nefericite în care exista raniti. Este un lucru deosebit sa stii ca poti salva viata cuiva sau, de ce nu, chiar pe a ta.

Cu ocazia acestui loc câstigat, am avut sansa de a deveni si membri voluntari ai Crucii Rosii Române si sa participam la actiunile de caritate facute de aceasta. Unele dintre actiunile la care am participat si am ajutat au fost : împartirea de pachete de Craciun pentru copiii cu posibilitati materiale reduse din scolile sectorului 1; împartirea de vitamine pentru scoli, licee si spitale; împartirea pachetelor pentru copiii sarmani ce solicita ajutor. Cea mai importanta actiune a fost Marsul Anti-SIDA. Tot cu ocazia Zilei Mondiale de Lupta Anti-SIDA – 01.12.2004, am participat la ,,Lectia pentru viata'' desfasurata la ora de biologie. Ne bucuram nespus de mult ca am avut ocazia sa ajutam persoane si ca am adus un zâmbet pe buzele acestora.

Noi, SANITARII PRICEPUTI , suntem acum o echipa formata din aceiasi elevi, dar ai clasei a X – a I a Colegiului National ''Ion Luca Caragiale'', ce se pregateste pentru faza pe sector a concursului de anul acesta. Vrem sa ne pastram noua si liceului pe care-l reprezentam titlul de campioni.

Multumim pe aceasta cale doamnei diriginte, domnisoarei doctor, conducerii liceului nostru, Crucii Rosii Române, Filiala Sector 1, tuturor celor care au crezut în noi si ne-au sustinut, prieteni si colegi, pentru faptul ca ne-au ajutat pâna acum si-n continuare si promitem ca vom face tot posibilul pentru a nu-i dezamagi.

Descoperitorul penicilinei - Alexander Fleming

Roxana BABANEATA, clasa a XI – a „B”

Alexander Fleming(1881-1955) s-a nascut în Scotia. Familia sa lucra la o ferma, iar Alexander si fratii sai petreceau multa vreme în natura, de unde au învatat multe lucruri.

Când tatal lor a murit, fratele cel mare a preluat conducerea fermei. Tom, fratele lui Alexander care a studiat medicina, si-a deschis un cabinet la Londra. Curând, patru dintre fratii Fleming s-au mutat la Londra. Alec, cum îl numeau fratii sai, a urmat Scoala de Politehnica. Fratele sau Tom îl încuraja sa se ocupe de afaceri.

In 1900, când a izbucnit razboiul între Regatul Unit al Marii Britanii si coloniile sale din Africa de Sud, Alec si doi dintre fratii sai s-au înrolat în regimentul scotian.

Moartea unchiului lor le-a adus fiecaruia dintre frati o mostenire de 250 de lire sterline. Cabinetul medical al lui Tom mergea acum foarte bine, ceea ce l-a încurajat pe Alec sa investeasca partea lui de mostenire în scoala de medicina. Alexander Fleming a obtinut note maxime la examenele de calificare, putând opta pentru oricare dintre scolile de medicina. El a ales la întâmplare scoala „St. Mary”. în anul 1905 a început specializarea în chirurgie. Totusi, spre surprinderea multora, Alexander Fleming si-a schimbat optiunea, alegând bacteriologia si ramânând în „St.Mary” tot restul carierei sale.

In 1909, chimistul-fizician german Paul Ehrlich a descoperit un tratament pentru sifilis. Dupa ce a încercat peste 600 de compusi organici, al 606-lea a functionat. S-a numit salvarsan(ceea ce însemna „care salveaza cu arsenic”). Tratamentul anterior pentru aceasta boala era atât de toxic încât nu de putine ori omora pacientul. Ehrlich si-a facut cunoscut tratamentul la Londra, unde Alexander Fleming a devenit unul dintre putinii medici care administrau salvarsan.

La începutul primului razboi mondial, majoritatea angajatilor laboratorului au plecat în Franta pentru a instala un spital de campanie. Aici soldatii mureau din cauza infectiilor care initial pareau banale. Fleming s-a gândit ca trebuie sa existe o substanta asemanatoare salvarsanului, care sa lupte si cu infectiile microbiene din ranile provocate de schijele exploziilor. în cursul razboiului, Fleming a încercat mai multe metode de tratament, dar nimic n-a egalat realizarile de mai târziu.

Întors în laboratorul de la „St Mary”, Alexander Fleming a început cercetarile pentru descoperirea unui antiseptic eficient. A descoperit lysozima, o enzima care apare în multe dintre

fluidele corpului, cum ar fi lacrimile, aceasta având un oarecare efect antibacterian natural, dar nu si împotriva agentilor ce produc infectii grave. A continuat cautarile. Fleming avea atât de mult de lucru în laborator, încât acesta era de multe ori într-o mare dezordine. Neglijenta s-a dovedit insa de aceasta data norocoasa.

În anul 1928, în timp ce Alexander Fleming aranja un teanc de cvasa Petri în care înmultise bacterii, observându-le în acelasi timp pe fiecare, a constatat ca unul dintre vasa dezvoltase mucegai si stafilococul pe care îl înmultise în recipientul respectiv disparuse. Mucegaiul facea parte din familia penicillium notatum. A prezentat aceste descoperiri în 1929, dar nu a reusit sa trezeasca nici un interes. A publicat un raport despre penicilina si potentialele ei utilitati în Jurnalul American de Patologie Experimentala. Alexander Fleming a facut multe experimente cu mucegaiul, dar cresterea si selectarea lui era un proces dificil, care s-ar fi potrivit mai degraba muncii în echipa.

Ceea ce s-a si întâmplat, experimentele fiind preluate de o echipa de medici si specialisti în mucegaiuri, dar nici de asta data nu s-a finalizat experimentul. Abia în timpul celui de al doilea razboi mondial, interesul asupra penicilinei a revenit, cercetarile fiind preluate de Alexander Fleming de asta data în echipa cu Howard Florey si Ernst Chain, împreuna cu care a realizat epocala descoperire a miraculoasei peniciline, cea mai eficienta în combaterea celor mai devastatoare boli infectioase.

Ca recunostinta pentru munca sa, Alexander Fleming a fost numit cavaler în anul 1944. Împreuna cu Chain si Florey, au luat premiul Nobel în anul 1945.

•  A urmat liceul la Iasi, avându-i colegi pe Emil Racovita si Dimitrie Voinov, iar ca profesori, pe Grigore Cobalcescu, Petru Poni si pe A.D. Xenopol. A facut studii universitare la Jena, cu celebrul naturalist Ernst Haeckel (1834-1919). A continuat cercetarile stiintifice în Franta si Italia.

•  Grigore Antipa s-a consacrat studierii Marii Negre si a Dunarii. în 1893, a participat la o expeditie în jurul Marii Negre, care a durat noua luni, expeditie organizata de tarile riverane. Cu aceasta ocazie a întreprins primele cercetari de biologie marina. Grigore Antipa a reusit sa elucideze problemele productivitatii biologice a Dunarii, cât si a partii de nord-vest a Marii Negre.

•  Datorita numeroaselor sale cercetari, el a descoperit o serie de specii noi, printre care si pesti din fauna Marii Negre. A publicat o lucrare despre clupide, sprot si sturionii din Marea Neagra.

Muzeul scolar de biologie

Prof. dr. Mariana CIOBANU

Muzeul scolar de biologie este o anexa a laboratorului de biologie ce merita organizata din urmatoarele ratiuni:

* creeaza o atmosfera deosebita si dinamica de lucru, în care elevii redescopera adevaruri stiintifice din domeniul Biologiei, se conving de valabilitatea lor;

* asigur a organizarea unor mai bune activitati practice în echipa si permite valorificarea în conditii superioare a materialului didactic, crescând nivelul studierii Biologiei în scoala;

* contribuie la formarea deprinderilor de munca independenta a elevilor - de amenajare de diorame, de observare a materialului biologic conservat, de cercetare stiintifica;

* stimuleaza elevii în colectarea de material biologic si prelucrarea lui, în vederea îmbogatirii muzeului;

* contribuie la pregatirea unor elevi cu înclinatii catre studiul stiintelor biologice.

Având în vedere argumentele de mai sus, dar si existenta în dotarea scolii a unor resurse materiale (dulapuri, vitrine, animale împaiate) ce puteau fi valorificate, în anul scolar 2003 – 2004, am initiat si organizat într–un spatiu din holul Colegiului National ,,I.L.Caragiale'' (culoarul naturalistului), în apropierea laboratorului de biologie, un muzeu scolar de biologie.

Odata cu organizarea lui, am stimulat desfasurarea de activitati practice de catre elevi – colectarea de material biologic natural, conservarea lui, amenajarea de diorame, dar si de documentare, de efectuare de corelatii inter- si transdisciplinare.

Ansamblul muzeistic cuprinde:

* 2 vitrine mari amenajate ca diorame (redare veridica a unui colt din natura) - ecosistemele ,,Padure de foioase – anotimpul toamna'' si ,,Padure amestec – conifere, foioase – anotimpul iarna'';

* 1 vitrina tripla cu spatii amenajate ca diorame- ecosistem acvatic dulcicol ,,Balta'', ecosistem de câmpie ,,Cultura de grâu'' si ecosistem acvatic marin ,,Marea Neagra si litoralul'';

*,,Microferma avicola'', ,,Micromediu stâncos'' si ,,Copita de elefant'' – exponate pe pardoseala spatiului muzeistic;

* capete împaiate de elan, cerb nobil, muflon, caprioara, expuse pe pereti.

Dioramele sugereaza privitorului unitatea indisolubila a materiei, componenta unor ecosisteme, lanturi si retele trofice din România, diferite comportamente animale etc. Ofera conditii optime de redescoperire individuala si în echipa, în special, a unor concepte de sistematica vegetala si animala, ecologie.

Dupa curatarea vitrinelor, a fost fixata pictura de fundal corespunzatoare temei propuse, pe peretii laterali si din spate ai fiecarei diorame. Apoi, s–a amenajat substratul si s–a trecut la montarea diverselor elemente vegetale si animale naturalizate. Plantele uscate au fost înfipte în substrat (sol natural, uscat). Gramineele uscate au fost fixate de podea, în manunchiuri.

În cazul pasarilor asezate pe sol, sârmele au fost camuflate cu sol si vegetatie erbacee. În cazul pasarilor plasate pe ramuri, sârmele s-au fixat de acestea. Unele pasari sunt prezentate în pozitie corespunzatoare zborului, fiind înfipte sârme subtiri de tavanul sau portiunea superioara a peretilor dioramei. Sârmele sunt vopsite în culoarea fundalului.

Suporturile mamiferelor din diorame sunt camuflate cu pietre, sol, bucati de stânca. Mamiferele naturalizate au o expresie cât mai fidela celei reale: iepure în salt, veverita sprijinita pe membrele posterioare, cele anterioare fiind ridicate, cu o ghinda între ele, un arici cu un sarpe în gura etc.

Toate dioramele au etichete cu denumirea lor. Piesele naturalizate sunt ordonate ecologic si prezentate prin eticheta pe care sunt trecute denumirea stiintifica, denumirea populara, familia, ordinul, clasa, încrengatura, regnul.

Sunt exponate apartinând la 69 de specii de vietuitoare din regnurile: Fungi –1, Protista – 3, Plantae – 15, Animalia – 50. Dintre animale, sunt: 1 specie – spongier, 1 specie – vierme inelat, 6 specii – moluste , 1 specie – crustaceu , 4 specii – pesti , 2 specii –amfibieni , 21 specii – pasari si 14 specii – mamifere.

Deasupra fiecarei diorame este fixat câte un tablou – rama din lemn lacuit, în care pe o coala de carton sunt lipite poze ale speciilor de vietuitoare din diorama si explicatii stiintifice concise legate de morfologia, anatomia, fiziologia, etologia lor. De asemenea, în dreptul exponatelor de pe pereti si pardoseala exista câte un tablou cu poza si informatii în legatura cu vietuitoarele respective. Astfel, elevii îsi pot largi foarte mult baza de documentare, capata o imagine cât mai apropiata de realitate asupra temei.

Întreg microcomplexul muzeistic este protejat de un grilaj cu portita, din lemn lacuit, estetic.

În acest an scolar (2004 -2005), am întretinut muzeul nostru, îmbogatindu–l totodata cu 3 pasari împaiate din speciile: ciocanitoarea de stejar (Dendrocopos medius), pitigoiul mare (Parus major) si pitigoiul albastru (Parus coeruleus).

Muzeul scolar de biologie e o necesitate didactica, stiintifica si estetica a scolii noastre. Am considerat organizarea lui si ca o activitate desfasurata în cinstea împlinirii a 170 de ani (în 2004) de la prima atestare a celui mai mare muzeu în domeniu de la noi din tara, Muzeul de Istorie Naturala ,,Grigore Antipa''.

60 de ani de la moartea marelui biolog – genetician

Thomas Hunt Morgan (1866 - 1945)

Alice POSTU, clasa a XII – a „L”

Biolog - genetician american, care a descoperit cum se transmit genele, prin actiunea cromozomilor, confirmând legile ereditatii ale lui Mendel si punând baza pentru genetica moderna experimentala.

Nascut în Lexington, Kentucky si educat la Colegiul Statal din Kentucky, Morgan a studiat embriologia la Universitatea John Hopkins, unde a primit Diploma în 1891. Ca profesor de zoologie experimentala la Universitatea Columbia din 1904 pana in1928, a fost la început critic al teoriei mendeliene, care nu fusese demonstrata. Înfaptuind experimente de înmultire si analize citologice pe musculita de vin, Drosophila melanogaster, Morgan si absolventii sai Alfred Henry Sturtevant, Calvin Blackman Bridges si Hermann Joseph Muller a aratat ca si cromozomii se comporta într-un mod foarte apropiat de modul în care Mendel credea ca genele se separa si se grupeaza în mod aleator. Descoperind de asemenea ca genele pentru multe trasaturi caracteristice sunt aranjate liniar pe fiecare cromozom, Morgan si coechipierii sai au creat harti de cromozomi liniari în care fiecarei gene îi e este data o pozitie specifica. Aceasta munca a fost enuntata în Mecanismul Ereditatii Mendeliene (1915), o carte care a reprezentat un pas important în dezvoltarea geneticii moderne.

Morgan a continuat munca experimentala, demonstrând în Teoria Genelor (1926) ca genele sunt grupate, si ca alelele (perechi de gene care determina aceleasi trasaturi) interschimba, sau se intersecteaza în acelasi grup. în 1933 Morgan a câstigat Premiul Nobel pentru psihologie sau medicina.

Noutati legislative în domeniul protectiei mediului în România

Ioan Luca VLAD, clasa a XII – a L

Preocuparile pentru protectia mediului natural s-au facut resimtite înca de la sfârsitul secolului al XIX – lea, când s – a facut tranzitia de la admirarea pasiva a frumusetilor naturii la actiunea pentru protectia ei si prevenirea exploatarii abuzive a bogatiilor naturale.

Cu toate acestea, înca dinainte de acest moment, echilibrul biologic al biotopului fusese asigurat prin regimul privilegiilor si interdictiilor stabilite de diferiti domnitori.

Prin acestea numai locuitorii muntilor, anumite manastiri, precum si anumiti boieri aveau dreptul de a exploata padurile, restul populatiei fiind oprita de la a le taia abuziv. De asemenea, cultivarea pamântului si efectuarea de amenajari pe cursurile apelor, la malurile lacurilor si în alte zone problematice ale reliefului din fonduri private era încurajata prin împroprietariri din acele zone si prin acordarea de privilegii prin scutiri de obligatii sau drepturi de a lua taxa pentru utilizarea acestor resurse. Astfel, se asigura un sistem natural si foarte stabil de interdependenta a producatorilor si exploatatorilor resurselor naturale, care împiedica suprautilizarea lor, precum si abuzurile.

Prima lege facând referire la activitati legate de mediu este Codul silvic, adoptat la 24 iunie 1881.

Prima lege destinata exclusiv protectiei mediului este Legea pentru Protectia Monumentelor Naturii, adoptata în 1930. Pe baza acesteia, în 1931 ia fiinta Comisia pentru Protectia Monumentelor Naturii, care functioneaza si astazi sub patronajul Academiei Române.

Legea a fost urmata de multe alte reglementari, din care cea mai importanta este o alta lege de mediu din 1973, baza sistemului modern ecologic. În prezent, sub ocrotirea legilor de mediu intra aproximativ 630 de zone protejate din România, acoperind o suprafata totala de 1.200.000 ha. În afara acestora, exista trei rezervatii ale biosferei, 14 parcuri nationale si 362 de rezervatii naturale. Parcul National Retezat (fondat în 1935), Parcul National Rodna (fondat în 1990) si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (înfiintata în 1938), care se bucura de regulamente speciale de functionare, au fost incluse de U.N.E.S.C.O. pe lista proprie de monumente protejate ale naturii.

În ultimii ani, în aplicarea prevederilor acordurilor internationale la care România este parte, s – au adoptat mai multe hotarâri. Cele mai recente patru hotarâri, foarte importante pentru viitoarea organizare a protectiei mediului sunt prezentate mai jos.

Hotarârea nr. 1625 din 23 decembrie 2003, privind Înfiintarea, Organizarea si Functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului ¹ , prevede ca în aplicarea legii 137 / 1995 a protectiei mediului, sa se înfiinteze în subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului o Agentie cu urmatoarele atributii principale:

•  coordonarea sistemului national de monitorizare integrata a factorilor de mediu;

•  fundamentarea tehnica a politicilor, strategiilor si planurilor de actiune în domeniul protectiei mediului, având la baza conceptul de dezvoltare durabila;

•  fundamentarea tehnica a proiectelor, actelor de reglementare specifice;

•  îndrumarea si asistenta agentiilor regionale de mediu în procesul de autorizare a tuturor activitatilor ce pot avea consecinte daunatoare asupra mediului;

•  coordonarea activitatii laboratoarelor nationale de referinta pentru aer, apa, deseuri, zgomot, radioactivitate;

•  asigurarea legaturii cu Agentia Europeana de Mediu, precum si cu organisme specializate din afara granitelor;

•  sprijina statul român în fundamentarea documentelor necesare procesului de negociere cu Uniunea Europeana, cap. 22 ,,Protectia Mediului'';

•  monitorizeaza implementarea legislatiei de mediu în România;

•  propune si executa proiecte de mediu si orienteaza activitatea de cercetare ecologica;

•  instruieste personalul Garzii Nationale de Mediu;

•  inventariaza viitoarele arii speciale de conservare de importanta comunitara si arii de protectie avifaunistica, în scopul realizarii Retelei Europene de Arii Nationale Protejate ,,Natura 2000'';

•  editeaza publicatii de specialitate;

•  tine la zi sistemul informational referitor la mediu.

Hotarârea nr. 1626 din 23 decembrie 2003 privind Înfiintarea, Organizarea si Functionarea Agentiilor Regionale de Protectie a Mediului ¹ , vine în completarea Hotarârii de mai sus, prin înfiintarea unor autoritati locale de protectie a mediului care gestioneaza programe si proiecte la nivel regional si asigura transmiterea si aplicarea dispozitiilor si proiectelor autoritatii centrale în teritoriu. Exista 8 autoritati regionale de mediu, câte una pentru fiecare din urmatoarele zone de dezvoltare regionala din România:

•  la Bacau, pentru Regiunea Nord – Est;

•  la Galati, pentru Regiunea Sud – Est;

•  la Pitesti, pentru Regiunea Sud – Muntenia;

•  la Craiova, pentru Regiunea Sud – Vest;

•  la Timisoara, pentru Regiunea Vest;

•  la Cluj – Napoca, pentru Regiunea Nord – Vest;

•  la Sibiu, pentru Regiunea Centru;

•  la Bucuresti, pentru Regiunea Bucuresti – Ilfov.

Pe planul asigurarii sanatatii noastre prin sanatatea naturii, Ordinul 1041 din 12 noiembrie

2003, privind Constituirea Sistemului de Informatii privind Sanatatea în Relatie cu Mediul ², în respectarea angajamentelor României luate prin capitolul 13, ,,Sanatate'' din procesul de aderare la Uniunea Europeana, precum si în aducerea la îndeplinire a programului ,,România curata'', se constituie în subordinea Institutului de Sanatate Publica Bucuresti o baza de date care cuprinde date despre sanatatea în relatie cu mediul. Aceasta baza are principala caracteristica de a fi compatibila cu baza de date EuroIndy elaborata de Centrul European pentru Mediu si Sanatate Bonn al Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Printre indicatorii de mediu aprobati se numara:

• emisii de poluanti în aer (urban);

• expunerea la poluantii ambientali (urban);

• reglementari la constructii de locuinte;

• planificare urbana;

• populatia afectata de anumite surse de zgomot;

• generarea de deseuri periculoase;

• zone contaminate;

• politici referitoare la deseuri periculoase;

• tratamentul apelor uzate;

• depasiri ale limitelor pentru poluarea biologica;

• respectarea parametrilor O.M.S. pentru apa de baut;

• boli digestive;

• monitorizarea apelor recreationale;

• registrul de incidente chimice.

Prin acesti indicatori se urmareste o mai buna informare a organismelor internationale asupra realitatilor ecologice românesti, precum si un schimb activ de know – how în domeniul protectiei mediului înconjurator.

Un alt document recent de mediu este Ordinul nr. 850 din 2 octombrie 2003 privind Procedura de Încredintare a Administrarii sau de Atribuire a Custodiei Ariilor Naturale Protejate¹. Acesta are mai mult un caracter administrativ, oferind detalii asupra modului de liberalizare a administrarii ariilor protejate. Ordinul deschide calea spre patrunderea în domeniul protectiei mediului, a mijloacelor avansate ale firmelor private care le vor înlocui pe cele învechite si reduse ale statului.

Toate cele patru documente prezinta noutati în domeniul protectiei mediului. Însa, ele nu sunt niste finalitati. În acest moment, România are datoria de a implementa aquis – ul comunitar în totalitatea sa. De aceea, ea trebuie sa continue pe drumul reformarii legislatiei sale de mediu, dar mai ales, a metodelor de aplicare a acesteia în practica.

5 iunie – Ziua Mondiala a Mediului.

Daniel RADU clasa a X-a I Adriana GOIA clasa a X-a I

George BÎNDAR clasa a X-a I Cristina PASCU clasa a X-a I

Alexandru STOICHITA clasa a X-a I

Problema de biologie umana

Gabriel BORDEIANU, clasa a XI – a „I”

Rezolva problema de mai jos!

Un om cu o greutate de 85 kg, a pierdut în urma unui accident 10% din sângele existent în corp, având grupa sanguina A Rh - . Ajuns la spital, i se face transfuzie de sânge si un test de laborator, ale carui rezultate au fost: 3 mil. hematii /mm³de sânge, 300.000 trombocite / mm³ de sânge, 6.000 leucocite / mm³ de sânge.

a) Câti litri de sânge a pierdut în urma accidentului ?

b) Ce cantitate de apa se gasea în plasma sângelui individului înainte de accident ?

c) Ce grupa de sânge si ce Rh trebuie sa aiba sângele transfuzat ?

d) De ce boala sufera individul?

Se folosesc valorile: maxima pentru procentul de sânge din corp; minima pentru procentul de plasma din sange

Autoevaluare

Timp de lucru : 20 minute

Punctaj:

a) 20 puncte

b) 40 puncte

c) 20 puncte

d) 10 puncte

10 puncte din oficiu

Barem de corectare si punctare / notare:

a) 0,68 l de sânge;

b) 3,366 l apa în plasma sângelui individului înainte de accident;

c) A Rh- sau 0 Rh-;

d) anemie.

Pentru obtinerea notei, se împarte punctajul la 10.

Probleme de genetica

Prof. dr. Mariana CIOBANU

Rezolva problemele de genetica de mai jos!

1. Se încruciseaza indivizi de Drosophila melanogaster cu corp gri si ochi rosii caramizii cu indivizi cu caracterele mutante cinnabar – ebony. Caracterul cinnabar ( cn ) este reprezentat de ochi rosu aprins, iar ebony ( e ) de corp masliniu. Cele doua perechi de gene alele sunt localizate în perechi de cromozomi omologi diferiti.

• Precizeaza care sunt genotipurile si fenotipurile indivizilor rezultati în F1 si F2.
• Efectueaza schema de hibridare, utilizând diagrama lui Punnett.
• Indica raportul de segregare al indivizilor din F2.
• Stabileste procentul de indivizi cu genotip simpluhomozigot si de indivizi cu genotip dublu

heterozigot rezultati în F2.

2. O femela de Drosophila melanogaster din generatia F1, dublu heterozigota, cu corp gri ( e+ ) si ochi rosii – caramizii ( se+ ) s – a încrucisat cu un mascul cu corpul masliniu (e) si ochi sepia (se); au rezultat: 126 indivizi cu corp gri si ochi rosii – caramizii, 24 cu corp gri si ochi sepia, 26 cu corp masliniu si ochi rosii – caramizii, 124 cu corp masliniu si ochi sepia.

• Indica structura genetica a musculitelor încrucisate si rezultate, a tipurilor de gameti formati.
• Stabileste procentele de segregare a indivizilor rezultati în F2, demonstrând prin calcule.
• Precizeaza si explica fenomenul genetic de obtinere a musculitelor cu corp gri si ochi sepia si a

celor cu corp masliniu si ochi rosii – caramizii.

• Reprezinta prin desen schematic fenomenul genetic precizat si noteaza etapele corespunzatoare.

Autoevaluare

Timp de lucru : 60 minute

Punctaj:

1 . – 40 puncte

a) 2,00 puncte – genotipul indivizilor din F1

2,00 puncte - fenotipul indivizilor din F1

16 puncte - genotipul indivizilor din F2 (câte 1,00 punct pentru fiecare genitor)

4 puncte – fenotipul indivizilor din F2 (câte 1,00 punct pentru fiecare genitor)

b) 8 puncte – schema de hibridare (2 puncte genitorii, 2 puncte gametii, 4 puncte pentru diagrama lui Punnett)

c) 4 puncte – raportul de segregare al indivizilor din F2

d) 2 puncte – procentul indivizilor simpluhomozigoti

2 puncte – procentul indivizilor dubluheterozigoti

2. – 50 puncte

a) 22 puncte (2 puncte pentru fiecare structura genetica)

b) 8 puncte (câte 1,00 punct pentru indicarea procentului si câte 2,00 puncte pentru fiecare calcul)

c) precizarea fenomenului genetic ce are loc – 3 puncte; explicarea - 9 puncte;

d) desenul schematic al crossing – overului – 4 puncte, 4 puncte notarea etapelor corespunzatoare

(câte 1,00 punct pentru formarea tetradei cromatidice, schimbul de segmente cromatidice între

cromatidele omoloage la nivelul chiasmei, separarea cromozomilor prin îndepartarea

centromerilor, obtinerea cromozomilor recombinati)

10 puncte din oficiu

Barem de corectare si punctare / notare:

1. genitori cn + cn+ e+e+ x cncn ee

gameti cn+e+ cn+e+ cne cne

F1 cn+cne+e x cn+cn e+e

gameti cn+e+ cn+e cne+ cne cn+e+ cn+e cne+ cne

F2

În F1 apar indivizi de Drosophila melanogaster cu corp gri si ochi rosii - caramizii.

În F2 apar 9/16 indivizi cu corp gri si ochi rosii - caramizii, 3/16 indivizi cu corp gri si ochi rosii - aprins, 3/16 indivizi cu corp masliniu si ochi rosii - caramizii, 1/16 indivizi cu corp masliniu si ochi rosii - aprins.

50% indivizi cu genotip simpluhomozigot si 25 % indivizi cu genotip dubluheterozigot rezultati în F2

2.

Structura genetica a musculitelor încrucisate:

Femela: Masculul:

e+ se+ e se_

______ ______

e se e se

Structura genetica a tipurilor de gameti:

Ovule: e+ se+ e se e+ se e se+

Toti spermatozoizii: e se

Structura genetica a musculitelor rezultate:

1) e+ se+ 2) e se_ 3) e+ se_ 4) e se+_

______ ______ _______ _______

e se e se e se e se

Procentele de segregare a indivizilor rezultati în F2 :

1) 42% ; 2) 41,33% ; 3) 8% ; 4) 8,66%

126+124 +24+26=300

1)

300……………..126

100……………….X

2)

300……………..124

100……………….X

3)

300……………..24

100……………….X

4)

300……………..26

100……………….X

Se obtin în F2 si musculite cu corp gri si ochi sepia si musculite cu corp masliniu si ochi rosii – caramizii datorita unui proces de crossing – over (recombinare genetica intracromozomala ), care este un schimb de segmente cromatidice între cromozomii omologi. Se obtin ovule recombinate, deoarece are loc un proces de rupere – reunire cu schimb reciproc de gene între cromozomii omologi într–un punct numit chiasma.

Pentru obtinerea notei, se împarte punctajul la 10.

Curiozitati stiintifice

Daniel DINU, clasa a X – a „E”

Georgeta LEOCA, clasa a XI-a „C”

•  Florile tropicale si polenizarea

Plantele cauta sa evite autopolenizarea excesiva, deoarece acest lucru limiteaza variabilitatea speciei si facultatea lor de a reactiona adecvat la schimbarile intervenite în mediu.

O echipa de cercetatori chinezi, de la Gradina botanica tropicala Xishuangbanna (Yunan), a pus în evidenta, pentru prima data, una dintre tehnicile de evitare a autopolenizarii. O planta din familia ghimbirului, Alpinia kwengsiensis, îsi deplaseaza practic pistilul, în mai putin de doua ore, la 180 de grade. Prin aceasta manevra, plaseaza stigmatul în afara ariei de actiune a antenei, când aceasta îsi elibereaza polenul.

De obicei, metodele de evitare sunt mai putin spectaculoase si constau fie din departarea elementelor reproducatoare unele de altele, fie din defazarea momentelor de reproducere a gametilor respectivi, sau chiar din cauza existentei unei incompatibilitati între polen si pistil.

•  Auzul fin al unei muste

Desi are o ureche de numai o jumatate de milimetru, musca Ormia ochnaceea poate ajunge, în materie de auz, la o rezolutie egala cu aceea a omului. O finete care îi este, de altfel, foarte necesara, pentru a putea localiza prezenta lacustei în care îsi depune ouale.

Constatarea a fost facuta de o echipa de cercetatori de la Universitatea din Toronto (Canada), interesata sa afle cum este posibil ca o ureche înzestrata cu de zece ori mai putine celule decât cea umana sa atinga o asemenea precizie. Pe baza caracteristicilor descoperite, cercetatorii spera sa poata folosi toate aceste informatii la îmbunatatirea protezelor auditive.

•  Cântec de mandarin

Cercetatorii de la Universitatea din Illinois (Statele Unite) au constatat ca la pasarile din specia Poephilia acuticaudata (mandarinul diamant cu coada lunga), din Australia, facultatea de a cânta a masculilor se datoreaza prezentei unor hormoni feminini – estrogenii. Acestia fac active doua regiuni ale creierului, socotite esentiale pentru producerea cântecului. Mai curios este faptul ca, desi femelele sunt si ele purtatoare ale acestor hormoni, cantitatea lor este insuficienta pentru a le face sa cânte.

Studiind în laborator fragmente de creier, cercetatorii au mai facut o descoperire: hormonii în cauza sunt produsi direct în creier, si nu la nivelul organelor sexuale, care, realizeaza, de regula, aceasta sinteza hormonala !

Pasarile Paradisului

Considerate drept cele mai frumoase pasari din lume, datorita somptuozitatii penajului masculilor, pasarile paradisului detin suprematia în privinta paradelor nuptiale, spectacole

unice, de o complexitate uimitoare, în care masculul adopta cele mai uluitoare pozitii pentru a-si pune în valoare stralucirea penelor, pe care si le înfoaie si le misca în speranta de a-si atrage partenera.

În 1869 se cunosteau 18 specii considerate, pentru rafinamentul culorilor, frumusetea si somptuozitatea penajului, cele mai frumoase pasari ale lumii.

Atractia pentru penele pasarilor paradisului a început sa scada si spre sfârsitul anilor 1930 a încetat. Traficul cu piei ale pasarilor paradisului este astazi interzis pe scara internationala, dar la un nivel redus, el persista .

Pasarea Calao

Caracterizate printr-un cioc enorm, cu forme bizare, de unde si numele de pasari rinocer, pasarile Calao se întâlnesc în Africa, la sud de Sahara, si în Asia tropicala de Sud, din Arabia si India pâna în insulele indoneziene si mai departe, în Filipine si Salomon. Lipsesc însa din continentul American, din Australia si Madagascar.

În Africa, populatiile Senufu considerau marele Calao terestru drept trimisul pe pamânt al zeului suprem si un simbol al fecunditatii.

În afara ciocului care, în ciuda dimensiunilor sale, este, în general, foarte usor, fiind alcatuit din tesut osos spongios, pasarile Calao mai au si alte caractere ce le singularizeaza în atât de variata lume a pasarilor. Ele au în jurul ochilor gene rigide, obrajii si gâtul sunt golase si au culori vii, albastre sau rosii, iar modul în care cuibaresc, de-a dreptul straniu este de asemenea unic.

Speciile din Asia de Sud-Est sunt amenintate de intensificarea vânatorii, dar, mai ales, de distrugerea mediului de trai în urma despaduririlor masive.

Mandrilul

Cui bol sau râu marginit de dâre bleu-neon, înconjurat de o barba aurie, mandrilul mascul este una dintre maimutele cele mai viu colorate.

Masculii nu stau în preajma femelelor decât în perioada împerecherii.

Din cauza acestei separari a sexelor,lucru ce le face mult mai

vulnerabile si având în vedere ca mandrilul este foarte apreciat de vânatori pentru carnea lui suculenta, n-ar fi exclus ca în scurt timp supravietuirea speciei sa devina problematica.

Conferinta Internationala ,,Creativitate în stiinta si tehnica''

Lucrari de biologie elaborate si prezentate la Conferinta Internationala ,,Creativitate în stiinta si tehnica'', organizata de Universitatea Nationala de Aparare si Casa Corpului Didactic Bucuresti, în perioada 25 – 26 februarie 2005:

•  ,,Muzeul de biologie din Colegiul National ,,I.L.Caragiale'' Bucuresti – prof. dr. Mariana CIOBANU, Ana Maria BANEA – clasa a X – a I;

•  ,,Modele combinate si alternative de instruire utilizate în învatamântul biologic'' – prof. dr. Mariana CIOBANU.

Au participat la simpozionul scolar ,,Miscarea'' - 22 mai, 2004:

•  Florentina ANICA, Anca COLCIGEANU, Luiza PAMFIL, clasa a X - a D, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,,Miscarea – un mod sanatos de viata''

•  Georgiana BANTA – clasa a X – a J, prof. coord. Tinca MARINA, ,,Migratia pasarilor''

•  Roxana BABANEATA, Cristina VADUVA, Mihai VADUVA, clasa a X - a B, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,,Miscarea – cea de a doua respiratie a omului''

•  Alina CRIVAT, clasa a XI – a H, prof. coord. Georgeta ONOFREI, ,,Delfinii''

•  Serana DRAGOMIR, clasa a X – a A, prof. coord. Ana Maria DAVID, ,,

•  Alexandru DUMITRU – clasa a X – a J, prof. coord. Tinca MARINA, ,,Turismul''

•  Stefan DUMITRU, clasa a X - a B, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,,Miscarea în lumea vie''

•  Iulia GOCI, clasa a IX – a E, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,, Mens sana în corpore sano''

•  Prof. Tinca MARINA - ,,Miscarea la plante''

•  Victor STROE, clasa a X - a D, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,,Ma misc, deci exist''

•  Daniela ZAVIDEI, clasa a XI – a A, prof. coord. Georgeta ONOFREI, ,,Miscarea si sensibilitatea plantelor''

Ne pregatim pentru simpozionul scolar ,,Contraste''- 4 iunie 2005:

• Adrian CURCULESCU, clasa a X-a B, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,,Respiratia la presiuni scazute, respectiv la presiuni crescute''
• Ioana DUDA, clasa a X-a A, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,,Miscarea vs repaus''
• Ana Maria FUGACIU, clasa a X- a I, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,, Contraste în lumea vie''
• Gabriela IORGA, clasa a XI-a G, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,, Despre culori contrastante''
• Georgeta LEOCA, clasa a XI-a C, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,, Contraste în lumea animala''
• Alexandra MIHAI, clasa a XI-a I, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,, Contraste la nivelul

sistemului nervos somatic si vegetativ simpatic si parasimpatic''

• Angelina NICULAE, clasa a XI-a H, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,, Contrastul culorilor si

viata omului''

• Madalina Felicia PAPAMANCI, clasa a XI-a C, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,,Contrastul de culoare la penajul pasarilor''
• Andrei PATRAUCEAN, clasa a X-a A, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,,Partenerii si parazitii''
• Daniel POPESCU, clasa a X-a E, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,, Contrastul dintre apa si alcool''
• Diana STROE, clasa a X-a I, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,,Între viata si moarte''
• Simona TÂRLA, clasa a X-a E, prof. coord. Mariana CIOBANU, ,,Vederea cromatica''
• Niculae SANDU, clasa a IX-a A, prof. coord. Gergeta ONOFREI, „Felinele mari si felinele mici”.
• Florina GHESARU, clasa a IX-a E, prof. coord. Gergeta ONOFREI, „Contrastul dintre algele verzi, brune si rosii”.
• Mihaela SULTANIVICi, clasa a IX-a E, prof. coord. Gergeta ONOFREI, „Clonarea. Avantaje/Dezavantaje”.
• Cristian RADU, clasa a IX-a A, prof. coord. Georgeta ONOFREI, „Contraste în biologie”.

Contraste în lumea vie.

Ana-Maria FUGACIU, clasa a X - a „I”

Lupta pentru supravietuire a speciei face ca diversele specii sa caute forme de a reusi. Acest lucru, uneori se întâmpla prin integrarea în mediu, iar alteori prin contrast, stridenta fiind câteodata o capcana.

Spre exemplu, în lumea plantelor , exista contraste. Plantele carnivore care miros foarte frumos, atrag insectele si le tortureaza, le manânca. Sau trandafirul: cu cât sunt mai catifelate petalele, cu atât sunt mai asprii spinii acestuia. Ciresele sunt rosii si atrag, facând pofta, acest lucru le determina si pe pasari sa manânce si , aparent , sa distruga pomul. Spun aparent pentru ca sâmburii cad tot pe lânga pom si , dupa un timp , se nasc alti ciresi. Se întrevede un contrast între felul în care o pasare distruge si da viata unui pom fructifer în acelasi timp.

Si ciupercile sunt semnificative din acest punct de vedere deoarece, pe cat de bine si apetisant arata, pe atât sunt de otravitoare.

Un alt fel de contrast este între glasul privighetoarei si înfatisarea ei. Ea este o pasare neînsemnata , dar cânta ca nimeni alta. Opusul acestui tip de contrast îl reprezinta paunul, care este foarte împodobit , dar are un glas care stârneste râsul.

Apoi, tot la animale , avem un contrast intre erbivore si carnivore. La carnivore agresivitatea este camuflata, pe când la erbivore cauta sa fie cat mai evidenta. Taurii, spre exemplu, au o înfatisare incisiva, tigrii si leii au o înfatisare blânda. La fel si difera si culorile : erbivorele au culori care înclina spre verde, maro, iar carnivorele au culori blânde, de o cromatica extraordinara.

La granita dintre animale si om , exista un contrast intre greutatea corpului si cea a creierului. Un porc mistret are o greutate care lasa de dorit , si care nu poate fi comparata cu cea a creierului. Totusi, acesta din urma, contribuind la toate activitatile animalului, este extrem de important !

Lipsurile duc la dezvoltarea simturilor , în timp ce abundenta restrânge simturile. Abundenta simplifica - lipsurile organizeaza. La om calitatile pe care le are si le-a dobândit prin necesitate, datorita unor lipsuri.

Viata reprezinta ordine, pe când moartea haos. În timp ce viata formeaza structuri, si cu cât fiinta este mai evoluata cu atât structura materiei este mai organizata, moartea reprezinta dezintegrarea pana la ultimul atom.

În zilele noastre, exista mai multe teorii cum ca viata ar exista pe Pamânt datorita unui meteorit cazut de pe Marte. Aceasta teorie este uimitoare prin puterea si forta de a reusi , uneori , la limita imposibilului ( stiut fiind ca spatiul planetar este considerat unul dintre cele mai nefavorabile medii de viata) .În concluzie, iata un contrast care ar putea fi cel mai mare dintre toate: între forta cu care razbate viata si fragilitatea ei, si aceasta concluzie ne poate îndemna sa încercam sa fim mai mult pe masura fiintei noastre!

Cuprins:

•  Cuvânt înainte

•  Microsera scolii noastre

•  Dionaea muscipula (capcana mustei Venus)

•  Ceasul florilor

•  Pasarile, raspânditori activi ai plantelor

•  Coltul biologic animal – amenajare în cadrul laboratorului de biologie

•  Broaste testoase acvatice crescute în laboratorul nostru

•  Papagalii

•  Îngrijirea câinelui de companie

•  Hamsterii – animale prezente în laboratorul nostru

•  Porcusorii de Guineea

•  Culorile

•  Evenimentul "Lectia pentru viata"

•  Învata! Implica – te ! Schimba !

•  Dreptul la o viata normala pentru copiii bolnavi de SIDA

•  Sanitarii priceputi în actiune

•  Descoperitorul penicilinei - Alexander Fleming

•  Grigore Antipa

•  Muzeul scolar de biologie

•  Thomas Hunt Morgan (1866 - 1945)

•  Noutati legislative în domeniul protectiei mediului în România

•  Problema de biologie umana

•  Probleme de genetica

•  Curiozitati stiintifice

•  Conferinta Internationala ,,Creativitate în stiinta si tehnica'' pag.

•  Au participat la simpozionul scolar ,,Miscarea'' – 22 mai, 2004

•  Ne pregatim pentru simpozionul scolar ,,Contraste''- 4 iunie 2005

•  Contraste în lumea vie

30. Cuprins

Colegiul National ,,I.L.Caragiale''